Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale este marcata anual la data de 13 octombrie inca din 1989, dupa o convocare a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a promova o cultura globala de sensibilizare a riscurilor si de reducere a dezastrelor. Aceasta zi este o oportunitate pentru oamenii din intraga lume sa constientizeze cum isi pot reduce expunerea la dezastre si cum pot reduce efectele distructive ale acestor fenomene.

Institutul National pentru Fizica Pamantului (INFP) are un rol activ in ceea ce priveste prevenirea si importanta reducerii riscurilor dezastrelor naturale. Membru in Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta alaturi de alte institutii specializate ale statului, INFP este in permanenta legatura cu autoritatile statului. Rolul INFP este de a localiza in cat mai scurt timp activitatea seisminca si de a monitoriza in timp real evenimentele de tip tsunami atat la nivel European, cat si global prin intermediul celor peste 150 de statii seismice instalate in toata tara si in tarile vecine.

Reteaua Seismica Nationala (RSN) este, in prezent, una dintre cele mai dense retele din Europa. Informatiile sunt colectate si transmise rapid pentru informarea autoritatilor, inspectoratelor pentru situatii de urgenta, mass media si publicului.

Educatia si informarea sunt metode eficiente pentru a ajuta oamenii sa devina mai bine pregatiti in fata dezastrelor naturale. Reducerea riscurilor dezastrelor constituie o responsabilitate comuna - atat a autoritatilor, a institutiilor, cat si a cetatenilor - si doar printr-o informare corecta si printr-o colaborare si implicare reala se poate reduce si impiedica transformarea riscurilor in dezastre.

In acest sens, INFP a desfasurat o serie de proiecte si evenimente de diseminare a informatiilor despre cutremure si risc seismic si de educatie a publicului larg, in unitati de invatamant si institutii.

INFP va ofera urmatoarele sfaturi practice pe care trebuie sa le urmati in caz de cutremur:

1. Inainte de cutremur:

• Pregatiti-va un minim de materiale de stricta necesitate in caz de dezastru, pe care sa le pastrati la indemana.
• Fixati bine obiectele mari, mobila, electrocasnice, televizoare, etc. care prin cadere pot provoca rani grave sau chiar deces;
• Amplasati obiectele grele pe rafturile de jos;
• Nu faceti modificari la cladiri, in vederea maririi sau micsorarii unor spatii, care afecteaza structura de rezistenta a acestora.
• Nu montati instalatii grele (antene, instalatii de ventilatie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale cladirii, daca acestea afecteaza structura de rezistenta.

2. In timpul cutremurului

• Pastrati-va calmul
• Indepartati-va de ferestre si obiecte grele

• Deschideti usa pentru a preveni blocarea acesteia.
• Nu utilizati liftul sau scarile, nu sariti pe geam si nu iesiti in balcon.
• Inchideti sursele de foc.
• Ghemuiti-va sub o masa/birou solid si tineti-va bine de aceasta, sau adapostiti-va sub o grinda solida/toc de usa.
• Protejati-va capul si fata.

• Mergeti intr-un loc sigur, departe de cladiri, poduri sau stalpi.
• Stati la mai mult de 10 metri de cablurile cazute.
• Daca va aflati pe o panta abrupta, evacuati zona - sunt posibile caderi de pietre, de copaci sau alunecari de teren.

• Opriti-l intr-un loc sigur, departe de poduri si cladiri, fara a bloca drumul.
• Ramaneti in interiorul lui.

3. Dupa cutremur

• Daca sunteti prins sub daramaturi, acoperiti-va gura cu o batista sau bucata de material, nu aprindeti surse de foc si nu incercati sa miscati greutati grele. Bateti in ceva sau fluierati pentru a-i instiinta pe salvatori de prezenta voastra; tipati doar daca este o situatie extrema.
• Opriti alimentarea cu apa, electricitate si gaz.
• Verificati daca puteti utiliza in siguranta scarile si utilizati-le pentru a evacua cladirea calm, protejandu-va capul.
• Ajutati-i pe cei raniti si neajutorati, avand grija sa nu le inrautatiti situatia.
• Deplasati-va catre o zona sigura si ramaneti acolo. Dupa orice cutremur major sunt posibile replici puternice.
• Folositi telefonul doar pentru a semnala o urgenta. Pentru a-i anunta pe cunoscuti daca sunteti bine, folositi mesaje de tip text.
• Ascultati informatiile si recomandarile institutiilor oficiale.
• Nu folositi masina decat in situatii extreme, pentru a nu ingreuna traficul.

Romania este una din tarile cu cel mai mare risc seismic din Europa, de-a lungul istoriei inregistrandu-se o serie de cutremure cu magnitudine peste 6 grade pe scara Richter. Cele mai recente cutremure inregistrate au fost cele 1940 (magnitudine 7,7), 1977 (magnitudine 7,4), 1986 (magnitudine 7,1), 1990 (magnitudine 6,9 pe 30 mai si magnitudine 6,4 pe 31 mai) si 2004 (magnitudine 6), in urma carora s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti si prabusiri de cladiri.

Organizatia Natiunilor Unite - ONU a adoptat in anul 2015, la Sendai, Japonia, Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscurilor Dezastrelor pentru perioada 2015-2030. Campania "Sendai Seven", este o initiativa de a incuraja reducerea riscului de catastrofe cu scopul de a salva vieti, de a reduce pierderile de dezastre si de a imbunatati gestionarea riscului de dezastru. Aceasta campanie se desfasoara pe o perioada de sapte ani si se centreaza pe cele sapte tinte pe care statele member ONU le-a convenit. Tinta acestui an este "protectia infrastructurilor critice in caz de dezastre, prin cresterea rezilientei acestora, pana in 2030".

Conform unui raport intocmit de Centrul de Cercetare privind Epidemiologia Dezastrelor (CRED) si de Biroul ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNISDR) pe perioada 1198-2007, in urma catastrofelor naturale, 1,3 milioane de oameni si-au pierdut viata, iar alte 4,4 miliarde de persoane au fot ranite sau au ramas fara adaposturi.

In ceea ce priveste numarul de victime in urma dezastrelor naturale, cutremurele de pamant au produs cele mai multe decese (56%, aproximativ 747 230 de morti) fiind urmate de furtuni si respective inundatii (17% - 232680 morti, respectiv 11% - 142 000 morti). Toate aceste calamitati naturale au efecte negative si asupra economiei. De aceasta data, furtunile au provocat cele mai multe pagube economice (46%, 1,330 miliarde USD), fiind urmate de cutremure de pamant (23%, 661 miliarde USD) si inundatii (23%, 656 miliarde USD).